marți, 23 aprilie 2013

VIAŢA CÂND N- AI ÎNCOTRO

           Am uitat şi basta.Da, si asta si aia. Iertare că-mi trăiesc viaţa aşa cum cred, că muncesc, că uit de zile şi de date, că omit să sun de aniversări şi onomastici. Viaţa,, moară de apă" se învârte necontenit, căldarea e când sus, atârnând plină când căscată, ca un gol în stomac, pe care-l simţi scobindu-te în unele zile, când toate lucrurile îţi ies pe dos.
   - Alo, bună, scuze...Conversţiile cu prietenii se reduc, se destramă, ca o haină , adăpost pentru molii, care nu ţi-a mai simţit căldura trupului mult timp.Căci ai plecat...sa cauţi un drum. Să răzbaţi. Să trăieşti cumva.
      Agenda e mâzgălită pe alocuri cu "lucruri de făcut" : să o sun pe mama,  pe fiică-mea,  epilat, mers la control medical, 23 ziua tatei...Unele n-ar trebui scrise niciodată.
      Pixul a uitat să rotunjească gânduri  în cuvinte frumoase, zgârie sec, pe foaia albă,cifre,date, nume, socoteli. Au înflorit corcoduşii, i-am observat în grabă, când căutam sediul unei bănci pentru o factură.
      Oglinda se uită strâmb spre chipul meu; cearcănele îmi arată că n+am mai privit+o demult, drept în faţă. 
     Timpul s-a luat la întrecere cu mine. E mai sprinten sau...nu-mi dau seama, că eu îl las să fie.       
     O să-mi fac timp într-o zi, să vă salut doamnă doctor şi, cine ştie, poate de mâine mă voi schimba.
      -Alo, bună Dana, mi-e dor să bem un ceai împreună, scuze mă sună cineva...