- Alo, bună, scuze...Conversţiile cu prietenii se reduc, se destramă, ca o haină , adăpost pentru molii, care nu ţi-a mai simţit căldura trupului mult timp.Căci ai plecat...sa cauţi un drum. Să răzbaţi. Să trăieşti cumva.
Agenda e mâzgălită pe alocuri cu "lucruri de făcut" : să o sun pe mama, pe fiică-mea, epilat, mers la control medical, 23 ziua tatei...Unele n-ar trebui scrise niciodată.Pixul a uitat să rotunjească gânduri în cuvinte frumoase, zgârie sec, pe foaia albă,cifre,date, nume, socoteli. Au înflorit corcoduşii, i-am observat în grabă, când căutam sediul unei bănci pentru o factură.
Oglinda se uită strâmb spre chipul meu; cearcănele îmi arată că n+am mai privit+o demult, drept în faţă.
Timpul s-a luat la întrecere cu mine. E mai sprinten sau...nu-mi dau seama, că eu îl las să fie.
O să-mi fac timp într-o zi, să vă salut doamnă doctor şi, cine ştie, poate de mâine mă voi schimba.
-Alo, bună Dana, mi-e dor să bem un ceai împreună, scuze mă sună cineva...