miercuri, 7 noiembrie 2012

M-AM FĂCUT MARE


- Vrei să să lingi castronul? se aude din  bucătărie, înfundat, un glas întrebător.
             -   Daaaaaa, vine  din camera alăturată, răspunsul prompt și pofticios. Stai să se termine filmul, mai e un pic.
        Se întinde leneș, oasele trosnesc, mijlocul o doare de atâta stat pe scaun, la calculator. În casă miroase frumos, a vanilie și coajă de lămâie. În cuptor, checul crește burtos, cu dungile de cacao brăzdându-l strâns și degeaba, ca un corset prea mic.
        - Viiiin acum, strigă, stai să pun o melodie. Vine lălăind târșâindu-și papucii pe gresie.
      Degetele se rotesc pe marginea castronului, formând drumuri sinuoase în ceea ce-a rămas din albușurile, bătute spumă, cu zahăr.
-         Să-l mai las la cuptor? o întreabă și-i răspunde c- un
„puțin la foc mic„ printre buzele, ce zâmbesc satisfăcute și mânjite cu aluatul aromat.
-         Când se răcește, te rog să tai niște felii, mi-e poftă de mor. 
Te las, merg dincolo, mai am niște e-mail-uri de trimis. 
Gata cu pauza.
       Zdrăngănitul vaselor, sub jetul de apă, se aude casnic și plăcut. Apoi, liniștea se strecoară lin, doar cîinii se aud hâmâind în frigul de afară. Copilul străzii, își încearcă vocea într-un cântec trist și înfrigurat înainte de-a merge la culcare pe undeva. Toamnă
     E destul de târziu și somnul, pândește în jurul ochilor. Pe masa din bucătărie, feliile de chec, stau frumos aranjate pe farfurioară.  Mușcă cu poftă și gustul copilăriei se insinuează  nostalgic. Zâmbește. Sunt ani, de când n-a mai șters cu atâta bucurie, castronul rămas cu aluatul de la prăjituri. Timpul s-a rostogolit ca un tăvălug... a devenit mamă la rândul ei; prima dată, apoi a doua ...                                              Frânturi de amintiri... glasurile fetelor țipând, în hârjoneala cauzată de disputarea bucăților celor mai mari de prăjitură, râsul triumfător al celei care ieșise victorioasă ... Oftează... ce-au mai trecut...Anii ăștia se duc...
     Întinde mâna și mai ia, cu un sentiment confuz, încă o felie, din checul făcut de fiica ei, în această searăRolurile  s-au inversat șoptește și se simte, un  copil crescut prea curând, atât de mare.